Reprezentanți ai mediului de afaceri, aleși locali și funcționari publici din regiunea de Sud a țării și-au dat întâlnire pe 9 octombrie la Cahul în cadrul mesei rotunde „Guvernare transparentă și incluzivă: participarea mediului de afaceri la dialogul cu autoritățile publice”. Evenimentul face parte dintr-o serie de cinci mese rotunde organizate la nivel național, al căror scop este să faciliteze crearea unui dialog constructiv între autoritățile publice și mediul de afaceri.
„Autorităţile publice nu își îndeplinesc în totalitate și cu responsabilitate sarcinile ce reies din legea privind transparența în procesul decizional, lipsind un dialog real între autoritățile publice și business. Nu sunt respectate prevederile legale în domeniul transparenței decizionale, fapt ce duce la adoptarea normelor ce dăunează businessului. Iar actele normative sunt elaborate și adoptate fără consultarea sau cu consultarea formală a businessului, fără a ține cont de recomandările acestora”, este de părere Viorel Pîrvan, jurist în cadrul Centrului de Antreprenoriat și Politici Economice (CAPE).
„Dialogul dintre autorități și business este unul ineficient, iar transparenta, fie este fie formală, fie doar la etapa lansării consultărilor publice. Pe de o parte, autoritățile învinuiesc agenții economici că nu se implică suficient în procesul decizional, iar pe de altă parte, businessul a obosit să vină cu propuneri care nu se soldează cu rezolvarea problemei”, susține economista Diana Enachi.
Potrivit reprezentanților mediului de afaceri prezenți, vocea lor nu este auzită de către autoritățile centrale, controalele sunt orientate spre sancționare, concurența este neloială, iar forța de muncă calificată lipsește.
„Cea mai mare problemă sunt controalele. Aceeași informație este solicitată de doi controlori fiscali diferiți. Iar căutarea și prezentarea informației reprezintă un efort suplimentar și timp alocat pentru agentul economic”, consideră Antonina Nazarchevici, directoarea unei întreprinderi din Cahul.
„Este nevoie de făcut la nivel de țară achiziții pentru anumite categorii specifice de bunuri. Or, noi avem un avem un caz de achiziție a produselor chimice cu un preț de trei ori mai mare prin intermediul licitației în comparație cu încheierea directă a contractului cu un agent economic, care livrează produsul la un preț mult mai redus. Și de ce se primește că agenții economici plătesc mai puține impozite decât antreprenorii mici sau cei mijlocii?”, se întreabă Gheorghe Ghețivu, directorul SA „Apă-Canal Cahul”.
La rândul lor, autoritățile publice locale susțin pe de o parte că implică oamenii de afaceri în procesul decizional și oferă anumite beneficii, dar pe de altă parte, antreprenorii continuă să se confrunte cu probleme din cauza birocrației.
„Primăria Cahul are relații bune cu oamenii de afaceri și organizăm periodic consultări publici cu ei. De asemenea, avem și un regulament care prevede o serie de facilități pentru tinerii antreprenori, și anume că sunt scutiți de impozite în primii trei ani de la lansarea afacerii”, spune Tatiana Romaniuc, viceprimarul municipiului Cahul.
Iar Vasile Raru, șeful secției agricultură din cadrul Consiliului raional Cahul povestește: „Pentru că au fost lichidate laboratoarele metrologice de la Cahul, agenții economici din raion sunt nevoiți să meargă la Chișinău sau Comrat, suportând cheltuieli mari. Nu avem specialiști care să lucreze în funcțiile publici și o mare parte din cei care activează sunt deja pensionari”.
În același timp, un primar din raionul Cahul susține că ghișeul unic există doar pe hârtie, dar nu este unul nefuncțional în realitate: „Sunt cazuri când un antreprenor nu poate completa o cerere electronică, deoarece în programa calculatorului nu este un anumit gen de activitate, iar primăria nu-i poate ajuta și elibera autorizații. Nimeni nu ne-a arătat sau instruit cum se face asta”.
Problemele și recomandările participanților la masa rotundă „Guvernare transparentă și incluzivă: participarea mediului de afaceri la dialogul cu autoritățile publice” urmează a fi examinate și incluse într-o notă de poziție din partea mediului de afaceri, înaintată ulterior noului Guvern.
Mese rotunde similare vor avea loc în orașele Bălți, Rezina și Soroca.
.............
Agenda Naţională de Business din Moldova (ANB) reprezintă o platformă comună a 32 de asociaţii de business şi Camere de Comerţ, creată în noiembrie 2007, reunită în cadrul reţelei cu scopul de a influenţa politicile şi practicile autorităţilor publice din domeniul reglementării activităţii de afaceri.
