Controalele excesive din partea instituțiilor statului și birocrația sunt problemele pe care le întâmpină întreprinderile mici și mijlocii din Republica Moldova, după cum afirmă oamenii de afaceri. Opiniile au fost exprimate pe 10 octombrie la Rezina în cadrul mesei rotunde „Guvernare transparentă și incluzivă: participarea mediului de afaceri la dialogul cu autoritățile publice”. Evenimentul face parte dintr-o serie de cinci mese rotunde organizate la nivel național, al căror scop este să faciliteze crearea unui dialog constructiv între autoritățile publice și mediul de afaceri.
„Dorim să schimbăm practicile parlamentare de examinare a proiectelor de legi fără consultarea oamenilor de afaceri sau cu mimarea consultărilor publice, prin propunerea amendamentelor la cadrul legal, în mod nemijlocit la Regulamentul Parlamentului, fie prin identificarea altor instrumente care ar dinamiza dialogul eficient între cei care elaborează și adoptă legile în Republica Moldova și businessul care va fi obligat să implementeze viitoarele norme legale, consideră juristul cadrul Centrului de Antreprenoriat și Politici Economice (CAPE), Viorel Pîrvan.
„Cea mai mare problemă este că autoritățile publice nu vor să comunice deoarece nu știu cum să facă acest lucru. Cu cât autoritățile publice vor fi mai liberaliste în relațiile cu antreprenorii, dar cu explicarea cadrului legal și consecințele ce pot surveni, aceștia nu vor aluneca spre economia tenebră și se vor conforma regulilor. Legea prevenție ar fi o soluție, iar atunci când inspectorul împreună cu antreprenorul stabilesc încălcările, antreprenorul se va strădui să le remedieze, a menționat Vitalie Colun, director CCI, filiala Orhei.
Reprezentanţii mediului de afaceri prezenți la masa rotundă cred că principalele probleme derivă din faptul că legile sunt scrise pe hârtie, dar nu întotdeauna aplicate în practică. Prin urmare, antreprenorii au subliniat necesitatea adoptării de către stat a unor măsuri urgente pentru revigorarea mediului de afaceri, în primul rând, în sectorul real al economiei.
„Pentru a fi adoptate legile trebuie să treacă mai multe filtre și să nu fie votate peste noapte. Control trebuie să fie, însă acesta trebuie să fie preventiv”, spune antreprenorul Alexandru Locomon.
Iar apicultoarea Doina Pantaz din satul Meșeni, r-nul Rezina, recomandă scutirea de taxe pentru antreprenorii care au proiecte de responsabilitate socială, cursuri pentru antreprenori înainte de lansarea afacerii, introducere educației financiare în școli și comunicarea constructivă între autorități și agricultori. Nu am la cine să mă adresez când am o problemă, mă adresez la Serviciul Fiscal cu cerere, iar ei îmi răspund cu extrase din lege, fără a-mi oferi explicații. Avem frică de Serviciul Fiscal; când ne ducem la ei parcă susținem din nou BAC-ul și primim doar răspunsuri formale”, reclamă Doina Pantaz.
„Avem legi frumoase pe hârtie, dar implementarea este zero. Eu nu știu ce se face în Parlament, dar practica este la fel zero. Depinde mult și de modul de organizare a asociațiilor de business, și după numirea unui nou director, asociația începe să obțină alte rezultate”, zice Iulia, una dintre agricultoare prezente la masa rotudă.
Problemele și recomandările participanților la masa rotundă „Guvernare transparentă și incluzivă: participarea mediului de afaceri la dialogul cu autoritățile publice” urmează a fi examinate și incluse într-o notă de poziție din partea mediului de afaceri, înaintată ulterior noului Guvern.
Mese rotunde similare vor avea loc în orașele Bălți și Soroca.
.............
Agenda Naţională de Business din Moldova (ANB) reprezintă o platformă comună a 32 de asociaţii de business şi Camere de Comerţ, creată în noiembrie 2007, reunită în cadrul reţelei cu scopul de a influenţa politicile şi practicile autorităţilor publice din domeniul reglementării activităţii de afaceri.
