Organizarea selectivă a consultărilor publice, neinformarea privind rezultatele consultărilor, dificultatea urmăririi traseului unui proiect de lege, nepublicarea pe pagina web a Parlamentului a documentelor care însoțesc un proiect de lege și nefuncționalitatea consiliile consultative între Parlament și mediul asociativ sunt principalele deficienţele în asigurarea transparenței procesului legislativ. Sunt concluziile studiului „Analiza deficiențelor privind asigurarea transparenței în procesul legislativ al Parlamentului”, prezentat pe 11 decembrie în cadrul forum-ului „Consolidarea procesului consultativ instituțional și supraveghere publică în Moldova”, organizat de către Centrul de Antreprenoriat și Politici Economice (CAPE).
Studiul este semnat de juristul Centrului de Antreprenoriat și Politici Economice (CAPE), Viorel Pîrvan și Mariana Kalughin, expertă anticorupție la Transparency International Moldova și analizează modul de aplicare a cerințelor de transparență în procesul legislativ al Parlamentului.
„Parlamentul continuă să rămână restanţier la capitolul transparenţă şi informare publică despre activitatea sa. Procesul de consultare publică a proiectelor de acte legislative în cadrul comisiilor parlamentare permanente este unul dificil şi lacunar, ceea ce limitează posibilitatea părților interesate de a-și expune poziţia şi de a formula recomandări. Astfel, procesul participativ de elaborare a politicilor publice trebuie să devină un element indispensabil în activitatea Parlamentului, care trebuie să rezolve orice problemă prin dialog, consultări și discuţii publice”, susține Viorel Pîrvan. La fel, din spusele lui, consiliile consultative și grupurile de lucru sunt niște instrumente eficiente de cooperare și parteneriat între Parlament și mediul asociativ, însă acestea nu sunt utilizate de către comisiile permanente.
Deficienţele în asigurarea transparenței procesului legislativ se referă la organizarea selectivă și uneori defectuoasă a consultărilor publice pentru proiectele de legi, limitarea consultărilor publice doar la publicarea proiectelor de legi pe pagina web a Parlamentului, ignorarea opiniilor părților consultate și neinformarea privind rezultatele consultărilor, dificultatea urmăririi traseului unui proiect de lege, dar și inexistența normelor care să prevadă sancționarea deputaților și persoanelor vinovate pentru încălcarea cerințelor referitor la transparența procesului decizional. Toate aceste lacune sunt determinate în primul rând de imperfecţiunile cadrului de reglementare și dispersarea normelor în mai multe acte și sunt cauzate de neaplicarea în practică a normelor de drept, menite să asigure un proces legislativ eficient şi transparent, se arată în studiul „Analiza deficiențelor privind asigurarea transparenței în procesul legislativ al Parlamentului”.
„Deși reglementările privind asigurarea transparenței în procesul decizional parlamentar sunt conținute în mai multe acte normative, prevederile rămân confuze și prea generale pentru a fi aplicabile. Iar actele normative care vizează transparența decizională în activitatea Parlamentului nu conțin un șir de reglementări, lucru ce nu poate asigura transparența procesului decizional în Parlament”, este de părere Mariana Kalughin.
Potrivit studiului, inițiativele legislative ale deputaților nu sunt supuse consultărilor publice, nu totdeauna sunt implicați experții, specialiștii în domeniu, reprezentanţii asociațiilor de profil. Astfel, inițiativa deputaților nu este cunoscută publicului, fiind elaborată fără participarea societății. Iar consultarea publică se rezumă în general la publicarea proiectelor de legi pe web, iar publicului îi revine sarcina să urmărească permanent pagina Parlamentului, să găsească proiectele ce îi interesează și eventual să înainteze propuneri pentru îmbunătățirea proiectelor de acte legislative. Acest fapt diminuează din implicarea și participarea publicului în procesul legislativ. Prin urmare, în anul 2018, pentru cele 268 de proiecte de legi adoptate, au fost recepționate doar 84 de recomandări din partea societății civile și doar 17% din proiecte de legi au fost consultate public.
Pentru asigurarea un proces legislativ eficient şi transparent, autorii Viorel Pîrvan și Mariana Kalughin propun o serie de recomandări. Printre acestea putem menționa sistematizarea normelor privind transparența în procesul decizional parlamentar într-un singur act normativ; sancționarea deputaților pentru nerespectarea normelor cu privire la transparența în procesul legislativ; publicarea pe pagina web a Parlamentului a documentelor care se conțin în dosarul de însoțire a inițiativei legislative; implementarea sistemului informațional e-Parlament; instituirea mecanismelor de cooperare și parteneriat cu societatea civilă, reglementate în prezent de cadrul legal, precum consiliile permanente de experţi din componenţa reprezentanţilor organizaţiilor societăţii civile și grupurile de lucru din experţi şi specialişti în materie, reprezentanţi ai părţilor interesate etc.
