Infrastructura rutieră din țară, modul cum sunt cheltuiți banii din Fondul Rutier, situația companiilor locale de construcții de drumuri și a pieței muncii din domeniu, problemele cu care se confruntă antreprenorii și propunerile făcute autorităților au fost discutate în dezbaterii publice organizate joi 14 aprilie de Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul” în cadrul platformei de discuții Agenda Națională de Business, dedicată dialogului și interacțiunii cu mediul privat de afaceri.
La dezbateri au fost prezenți Boris Gherasim, președintele Asociației Drumarilor Antreprenori din Moldova, Ștefan Caunov, președintele Asociației Patronale a Drumarilor, Eugen Dațco, director executiv, Uniunea Transportatorilor și Drumarilor și Eduard Bulgac, reprezentant ANB și președintele Asociației Patronale a Producătorilor Agricoli Ungheni, alături de experții ANB / IDIS ”Viitorul”, Igor Munteanu și Veaceslav Ioniță.
Reprezentanții mediului de business au constatat cu regret că în ultimii 7 ani, ca urmare a realocării banilor disponibili în Fondul Rutier spre alte cheltuieli bugetare, infrastructura de drumuri a fost lipsită de 10 miliarde de lei, fonduri directe și de alți 10 miliarde de lei, bani proveniți de la partenerii externi. Rețeaua rutieră din țară este acum într-o stare gravă din cauza lipsei acestor investiții totale de 20 de miliarde de lei. Iar problema se agravează pe zi ce trece ca urmare a deteriorării continue a acestor drumuri: ceea ce se putea repara cu o anumită sumă de bani va avea nevoie de cheltuieli mult mai mari pentru reparații capitale, din cauza neglijării întreținerii timp de ani de zile.
Efectele le resimt în special cei care contribuie direct la Fondul Rutier, prin plata taxei anuale de drum și a accizelor la carburanți: șoferii din țară – fie că e vorba de șoferi amatori sau de conducători auto profesioniști și transportatori. Starea proastă a drumurilor se reflectă în facturile costisitoare pentru repararea vehiculelor, în reducerea vitezei de deplasare și în cheltuielile mai mari pentru carburanți.
Toate acestea au efecte în lanț și asupra economiei naționale, deoarece Moldova e ocolită de investitori și din cauza lipsei investițiilor în infrastructura de drumuri. Ca o consecință, Moldova a pierdut în ultimii ani 60% din traficul de marfă, din cauza stării proaste a drumurilor, au remarcat cei prezenți la discuții.
Mai mult, lipsa alocărilor pentru repararea și întreținerea drumurilor încalcă angajamentele asumate de autorități la încheierea acordurilor cu partenerii externi de dezvoltare pentru construcția anumitor artere.
Specialiștii din domeniu au remarcat lipsa oricărei strategii clare pentru rețeaua de drumuri. Deși în țară există companii profesioniste și dispuse să înceapă lucrări de reparații și întreținere, reprezentanții mediului de business susțin că autoritățile nu au viziune și nu fac nimic pentru ca lucrurile să intre pe un făgaș normal. Ca exemplu, s-a vorbit despre lipsa unor condiții clare pentru companiile care participă la licitații, despre barierele puse, cum ar fi tergiversarea defrișărilor, insistența pentru prezentarea unor scrisori de garanție bancară purtătoare de dobândă, în loc de garanții sub forma contractelor de asigurare.
O altă problemă este ratarea unor granturi externe de sute de milioane de lei din cauza amânării la nesfârșit a organizării licitațiilor. Iar o chestiune semnalată de toți cei prezenți la dezbateri a fost cea a lipsei din ce în ce mai accentuate a specialiștilor din domeniu. În primul rând deoarece angajații pleacă la companii străine sau merg să muncească în străinătate, iar în al doilea rând deoarece sistemul educațional din țară nu pregătește specialiștii de care e nevoie pe piața muncii.
Reprezentanții mediului de business au atras atenția că autoritățile trebuie să țină cont de faptul că nealocarea la timp a fondurilor pentru reparații aduce o altă problemă: finanțatorii externi au stabilite costuri maxime pe kilometru de drum, iar pentru un drum aflat în stare gravă, costurile necesare depășesc limita maximă, astfel că nu se va califica pentru finanțare externă.
Participanții la discuții au subliniat că lipsa înțelegerii din partea autorităților, în condițiile în care banii din Fondul Rutier ajung la alte domenii și procesul de acordare a lucrărilor devine din ce în ce mai birocratizat, va face ca sectorul construcției de drumuri să fie distrus complet.
Un alt indiciu în acest sens este tendința autorităților de a centraliza activitățile din domeniu în mâna instituțiilor de stat, atât pentru administrarea drumurilor cât și pentru construcția lor. Reprezentanții mediului de business și-au exprimat nedumerirea cu privire la încercarea autorităților de a reveni la modelul de activitate centralizată din perioada URSS, care și-a dovedit slăbiciunile și limitările.
Participanții la discuții au remarcat că un loc de muncă în domeniul construcției de drumuri generează la rândul lui alte 4 sau 5 locuri de muncă în alte domenii și că autoritățile ar trebui să prioritizeze investițiile în infrastructură.
Propunerile formulate de participanții la dezbatere vor fi transmise autorităților. Dezbaterea publică s-a desfășurat sub sloganul ”Economie fără monopoluri,
libertate fără privilegii”.
