Guvernul a aprobat la 22 noiembrie, 2017, proiectul Legii bugetului pentru anul 2018. Potrivit documentului, veniturile bugetului de stat pentru anul viitor constituie 36,6 miliarde de lei, în creștere cu 8,4% față de anul curent. Care vor fi principalele surse de venit, cum vor fi influențați oamenii de afaceri de politica bugetar – fiscală recent aprobată de Executiv și ce soluții există pentru redresarea situației economice din Republica Moldova, aflați din interviul cu fostul ministru de finanțe, Mihai Manole.
- Ce modificări aduce Legea bugetului pentru anul 2018?
- Mult se discută la capitolul modificării politicii fiscale cu privire la impozitul pe avere. Dacă anterior imobilele mai mari de 120 metri pătrați și cu o valoare pe piață de 1,5 milioane lei se taxau cu 0,8% din baza impozabilă, pentru 2018 în baza impozabilă impozitului pe avere ar putea fi inclusă și valoarea autoturismelor. Din păcate, noi nu am implementat până la urmă impozitul pe imobil, dar am început implementarea unui impozit nou – impozitul pe avere. Analizând acest impozit constatăm lipsa transparenței la adoptarea și aplicarea lui, cât și gradul înalt, aproximativ 50% din lista datelor cadastrale, a gradului de eschivare.
De asemenea, un alt subiect intens dezbătut este scutirea de impozite a rețelelor de magazine duty free. Consider că aplicarea impozitării pentru rețeaua duty free ar fi un pas corect, deoarece această decizie este benefică pentru Moldova, luând în considerare situația economică actuală. Iar ca și în anii precedenți se prevede majorarea scutirilor personale și scutirilor pentru persoanele întreținute, prin ajustarea acestor scutiri la rata inflației de 6%, prognozată pentru anul 2018.
În ce privește Taxa pe Valoarea Adăugată (TVA), aceasta va fi, și în 2018, cea mai importantă sursă de venituri a bugetului de stat și va rămâne neschimbată - cota-standard în mărime de 20% și cota redusă de 8%. Pentru anul viitor obiectivul prioritar al politicii fiscale în domeniul TVA și a accizelor, luând în considerare angajamentele asumate prin Acordul de Asociere între Republica Moldova și Uniunea Europeană (UE) și Comunitatea Europeană a Energiei Atomice și statele membre ale acestora, îl constituie transpunerea Directivelor Uniunii Europene în domeniul impozitelor indirecte. În UE cota minimă a taxei pe valoarea adăugată este de 13%, iar cea maximă – 25%. Ungaria aplică o cotă a taxei pe valoarea adăugată de 27%. Însă în statele membre ale UE, întâlnim ramuri ale economiei, cum ar fi alimentația publică, care beneficiază de cote reduse. De asemenea, există țări care nu aplică TVA la produsele alimentare, cum este Marea Britanie.
- Cum va fi influențată activitatea business-ului de noua politică bugetar – fiscală?
- Politica bugetar – fiscală din 2018 nu va veni cu schimbări esențiale pentru oamenii de afaceri și niciodată nu a fost o bucurie pentru ei. Iar, observând că mai multe afaceri din Moldova sunt abandonate, pot spune că politica bugetar – fiscală este un factor cu impact negativ asupra activității economice a multor antreprenori. Este important, în acest caz, să stabilim problemele principale și să găsim soluții. Practic nu avem o structură a economiei, avem 97% de întreprinderi mici și mijlocii și câteva zeci de entități mari – băncile comerciale, companiile de asigurări, „Apă Canal”, „Termoelectrica”, o „Franzeluță” și aici ele s-au terminat. Din păcate nu există niciun program de stat cu privire la depășirea acestei situații.
În Cadrul bugetar pe termen mediu (2018-2020), aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 609 din 28.07.2017, în punctul 18, practic situația complicată este recunoscută prin următorul principiu „O perspectivă fiscală și bugetară restrânsă – spațiu fiscal limitat”. Practica actuală arată că numărul antreprenorilor care își întrerup activitatea depășește numărul antreprenorilor care încep o activitate, ca rezultat nu obținem o extindere a spațiului fiscal, dar invers o restrângere a acesteia. La fel, ca rezultat al diminuării spațiului fiscal aferent persoanelor juridice, deciziile din ultimii ani demonstrează o extindere a spațiului fiscal pe seama persoanelor fizice.
- Odată cu Legea bugetului de stat, Guvernul a aprobat proiectul Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2018 şi cel al Legii fondurilor de asigurări obligatorii de asistenţă medicală pe anul 2018. Care este situația la aceste capitole?
- În ultimul timp nu mai vorbim despre sfera socială sau ramura sănătății, deși avem bugete separate. Noi ne-am pornit, dar ne-am oprit. Nu am realizat până la capăt reforma în domeniul social și nici în domeniul medical. Ar trebui, în acest sens, să avem atât viziune, cât și responsabilitate. În cazul sistemului de sănătate, înregistrăm o creștere de finanțări, dar nu putem spune că avem și o creștere de eficiență. Poate este mai bine că există astăzi doar un singur minister, dar trebuie de clarificat situația, că ceva nu se primește bine. Dacă nu rezolvăm problema eficientizării utilizării surselor de finanțare în acest domeniu, inclusiv și a salarizării angajaților din sănătate, putem ajunge în situația când nu vom avea medici, pentru că durează mult pregătirea lor – dacă o parte pleacă astăzi, nu chiar mâine îi înlocuim pe toți. Prin urmare, ar trebui să acordăm o atenție deosebită controlului față de eficiența utilizării mijloacelor financiare. Nu este suficient doar să acumulăm mijloace, dar să vedem cât de eficiente sunt aceste cheltuieli. Deși Curtea de Conturi constată unele abateri, din păcate nu sunt restituite mijloacele utilizate ineficient.
Pentru anul 2018, cuantumul primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală se propun în mărime de 9% (4,5% achitate de angajat, 4,5% achitate de angajator). În perspectivă există necesitatea majorării cuantumul primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală, dar nu în anul 2018. Și la asigurarea socială rămân aceleași cote - de 6% pentru angajați, de 23% pentru angajatori. Totodată, luând în considerare politica fiscală, cred că este timpul ca contribuțiile privind asigurările sociale și de asistență medicală obligatorie să fie incluse că părți componente în Codul Fiscal.
- Anul 2018 este un an electoral. Credeți că bugetul pentru 2018 este unul politic?
- Anul electoral are o influență majoră asupra bugetului și în mod special asupra bugetelor unităților administrativ-teritoriale. Dacă ar exista o descentralizare reală a finanțelor publice, puterea centrală nu ar pune stăpânire pe autoritățile locale, așa cum e acum. Iar unicul gestionar ar fi primarul, primul gospodar în localitatea sa și cel care ar dispune de veniturile proprii. Atâta timp cât autoritățile locale se bazează pe transferurile de la bugetul de stat, factorul politic își va face simțită prezența.
- Și vorbind despre nivelul local, cum considerați că vor fi afectate autoritățile publice locale de politica bugetar – fiscală pentru anul viitor?
- Bugetele locale depind în continuare de bugetul de stat. Acestea vor înceta să mai depindă doar atunci când bugetul va fi format de jos în sus și nu invers. Doar prin intermediul descentralizării finanțelor publice, care va dura mult, după părerea mea, va fi depășită această dependență. Atunci când bugetul se va forma de jos, fiecare autoritate locală se va strădui să aibă cât mai multe activități economice și să acumuleze cât mai multe venituri. Astăzi însă suntem nevoiți să tragem plapuma de la Chișinău, să o împărțim pe la primării și să o rupem, să formăm partea de venituri a bugetului preponderent din TVA și accize acumulate de vamă.
De asemenea, pentru nivelul local trebuie revăzută lista impozitelor și a taxelor locale, care numeric, sunt mult mai multe decât cele de stat. Dar după ponderea în venituri și eficiență, ele practic nu prezintă nimic. În acest sens, impozitul pe imobil ar trebui să fie un punct cheie pentru autoritățile locale, dar și acesta să fie stabilit în mod independent de fiecare autoritate după principiul „cotă unică, bază impozabilă diferită”.
- Cum am putea atunci revitaliza situația economică la nivel regional?
- Noi spunem că avem pământ, dar nu avem ce propune. Avem regiuni și raioane care nu au nicio entitate mare în aspect economic și nu mă refer aici doar la arealul geografic, dar și la producția realizată. Am reformat Ministerul Agriculturii, dar poate ar fi trebuit să consolidam această instituție. Am pierdut tutungeria, am pierdut serios din vinificație, iar lactatele nu mai sunt exportate. Astăzi, importurile depășesc exporturile în Moldova, iar cei care formează bugetul ar trebui să se bucure că bugetul e bazat pe importuri. Clar că este mai simplu să colectezi taxele din importuri, decât să creezi condiții în țară pentru dezvoltare, inclusiv a agriculturii; și să conștientizăm care ar putea fi viitorul economic al țării.
Moldova trebuie să aibă ce face. Am avut mai multe tentative de a defini activitățile prioritare pentru viitor. În listă a fost și turismul ca ramură economică prioritară; am avut și tehnologiile informaționale, dar acum nu avem nimic și mergem din inerție. Iar atunci când mergi din inerție, mai pierzi câte ceva pe drum. Am mers după inerție și din păcate nu am descoperit nimic nou.
- Cum vedeți dezvoltarea economică a Moldovei în următorii doi ani?
- Ar trebui în primul rând să clarificăm situația cu agricultura. Ne-am oprit undeva între reforme, deoarece lipsește o viziune. Cel care are pământ o să crească ce a vândut anul trecut la piață, dar nu se gândește că poate anul acesta nu va merge. Statul trebuie să creeze condiții pentru comercializarea produselor autohtone și dezvoltarea piețelor de export. Tot în agricultură ar trebui să revenim la cota standard de 20 % la TVA și totodată, să aplicăm corect subvențiile. Deși în anul 2001, Moldova a devenit membru al Organizației Mondiale a Comerțului, cu părere de rău, noi nu am reușit, în toți acești ani, să transformăm subvenționarea agriculturii într-un factor pozitiv, fără criterii politice. Și avem situația că subvenționare se aplică total neuniform. Haideți atunci să acumulăm fonduri, să începem o subvenționare normală, după standarde europene și fără influențe politice. Dacă vom dezvolta agricultura, vom avea o creștere a PIB-ului, dar și a bazei fiscale..
Trebuie să ne gândim și ce facem cu securitatea energetică a țării. Republica Moldova are o datorie de 7 miliarde de dolari sau cât tot PIB-ul țării, adică tot ce produce economia Moldovei într-un singur an, care include și datoria din regiunea transnistreană. Conform informațiilor analizate, comentate, inclusiv și în presă, regiunea transnistreană consumă un volum de gaze naturale mai mare decât malul drept, dar când analizăm datoria, practic găsim numai Chișinăul. Cum a apărut această datorie? Cum a fost posibil asta? Cine este responsabil? Trebuie să găsim un răspuns plauzibil la toate aceste întrebări.
Iar în privința business-ului, situația în anii următori nu va fi una atractivă, pentru că tot ce se întâmplă nu cred că va avea o finalitate în acest an sau la anul. Mă refer aici la concentrarea puterii. Factorul politic continuă să aibă un impact negativ. Oamenii de afaceri privați vor continua să plece, deoarece nu găsesc în Moldova ceea ce caută în activitate, iar entitățile de stat vor exista, dar fără garanția că vor activa eficient.
- Vă mulţumim!
Pentru conformitate, Ana-Maria Veverița
