Proiectul de lege privind liberalizarea capitalului şi stimularea fiscală prevede o amnistie a celor care au dobândit fraudulos şi ilegal proprietăţi, averi, active, mijloace de transport şi au ocolit mai multe legi pentru a-şi declara corect şi onest proprietăţile şi veniturile pe parcursul mai multor ani, dar şi o amnistie a unei părţi din penalităţile şi amenzile fiscale care în mod legal ar fi trebuit încasate la buget. De această părere este fostul ministru al Finanțelor, Veaceslav Negruță, care comentează pentru Buletinul „Bugete fără secrete” inițiativa legislativă votată pe 15 decembrie în mare grabă de Parlament, ulterior fiind criticată de societatea civilă din R. Moldova, dar și de principalii parteneri de dezvoltare ai țării noastre.
Nimic în comun cu liberalizarea capitalului și stimularea fiscală
Proiectul de lege privind liberalizarea capitalului şi stimularea fiscală a fost semnat ca iniţiativă legislativă de un grup de deputaţi în frunte cu preşedintele Parlamentului Andrian Candu, fiind înregistrat oficial în legislativ pe 1 decembrie 2016.
Exact în acea perioadă (29 noiembrie – 2 decembrie), la Chişinău se afla o misiune a Fondului Monetar Internațional (FMI), condusă chiar de către şefa misiunii FMI pentru Republica Moldova. Iar iniţiativa respectivă a deputaţilor n-a fost discutată cu experţii FMI, chiar dacă pe 7 noiembrie 2016 consiliul director al FMI a aprobat un nou acord cu Republica Moldova pentru următorii trei ani.
Denumirea proiectului nu are nimic în comun cu liberalizarea de capital, dar şi nimic cu stimularea fiscală. Noţiunile incluse în titlul legii au scop să distragă de la esenţa acestei legi: o amnistie a celor care au dobândit fraudulos şi ilegal proprietăţi, averi, active, mijloace de transport şi au ocolit mai multe legi pentru a-şi declara corect şi onest proprietăţile şi veniturile pe parcursul mai multor ani, dar şi o amnistie a unei părţi din penalităţile şi amenzile fiscale care în mod legal ar fi trebuit încasate la buget.
Beneficiarii – un număr restrâns de oameni conectați la guvernare
Aici trebuie enunţat că datoriile şi neplăţile la buget au crescut considerabil pe parcursul anului 2016, anticipând această amnistie. Deci, beneficiarii acestui proiect sunt un număr restrâns de oameni care au fost şi sunt direct sau indirect conectaţi la guvernare. Ceilalţi, peste 90 la sută, sunt cetăţeni corecţi şi respectuoşi faţă de lege, nu au proprietăţi şi venituri nedeclarate şi au toate obligaţiunile fiscale onorate la timp, fără penalităţi şi amenzi neachitate.
Autorii au dorit ca acest proiect de lege să fie ascuns de ochii experţilor locali, societăţii civile, dar şi de ochii partenerilor de dezvoltare. Proiectul n-a trecut nicio etapă a procesului de creaţie legislativă, nu a fost expus discuţiilor publice, chiar dacă se pretinde a fi unul de interes major şi social, a fost ascuns de orice discuţie cu partenerii de dezvoltare, în special cu FMI. Proiectul s-a dorit a fi trecut prin vot parlamentar în ultimele ore de şedinţe plenare, fără ca societatea să înţeleagă esenţa şi eventualele efecte nefaste ale acestui proiect.
De fapt, în Republica Moldova, pe lângă acea amnistie din anul 2007, în anul 2011 a fost promovată și din ianuarie 2013 există o lege convenţional denumită „metode indirecte de evaluare a bunurilor, a proprietăților și a veniturilor în scopuri fiscale” care este blocată din considerente politice. Legea nu funcționează din motivul că politicul nu-i permite fiscului să aplice această lege. Orice investigație fiscală în baza acestei legi din 2013 putea să readucă în câmpul fiscalizării venituri și proprietăți obţinute ilegal şi tăinuite de organele fiscale .
Din acest punct de vedere, dacă privim atent proiectul de lege al grupului Candu, avem două domenii distincte:
- „liberalizarea capitalului” - de fapt e vorba de legalizarea ilegalităților admise de funcționari și demnitari, reprezentanţi din domeniul justiţiei etc., care posedă venituri, proprietăți de proveniență dubioase, preluări de afaceri, șantaj, spălări de bani prin amnistierea acestora.
- „stimularea fiscală” - în esenţă e vorba de iertarea anumitor amenzi, penalități față de bugetele de toate nivelurile. Un lucru evident a fost observat din vară, când mai mulți sau câțiva care au fost apropiați de guvernare nu și-au onorat intenționat angajamentele fiscale, crescând datoriile totale la neplăți de la un miliard, cât era la început de vară, până la aproape două miliarde în doar câteva luni, ceea ce demonstrează că lumea a cunoscut despre eventuale amnistii fiscale. Dar asta pune în condiții inegale și în concurență neloială diverși actori economici din Republica Moldova.
Blochează reforma justiției
Acest proiect de lege, de fapt, blochează reforma declarată a justiției. Două elemente importante în pachetul de reformă a justiției sunt reforma Procuraturii și crearea Autorităţii Naționale de Integritate. Dacă devine lege, proiectul va bloca lucrul procurorilor și lucrul Autorității Naționale de Integritate în următoarea perioadă. Aici apar și multe alte riscuri ale promovării și implementării acestei legi:
- Descurajarea celor peste 90% din cetăţenii corecţi cu legea şi care n-au admis abateri în declararea proprietăţilor, veniturilor, dar şi în materie de impozitare de a mai respecta legea.
- Legalizarea ilegalităţilor admise anterior şi stimularea hazardului moral în continuare.
- Promovarea şi protejarea intereselor de afaceri ale unor persoane asociate sau afiliate puterii şi guvernării, în detrimentul concurenţii loiale.
- Blocarea reformei justiţiei: reforma procuraturii, funcţionarea ANI, lupta cu corupţia.
- Blocarea dialogului cu partenerii de dezvoltare şi, eventual, suspendarea finanţărilor externe, inclusiv a suportului bugetar, inclusiv cel sectorial.
Urmare a poziţiilor clare şi în unison exprimate de către societatea civilă şi partenerii de dezvoltare, care au expus riscurile acestei inițiative, autorităţile şi autorii acestui proiect de amnistie au fost nevoiţi să abandoneze ritmul de promovare a proiectului şi să declare că „amnistia fiscală nu va fi votată în a doua lectură, până la expertiza FMI, BM și a structurilor europene” (A. Candu, preşedintele Parlamentului, autorul iniţiativei legislative de amnistie).
Parlamentul trebuie să retragă acest proiect de lege
Acest proiect de lege este, în mod clar, pentru anumite grupuri de cetățeni care, în ideea de a-și securiza proprietățile, afacerile care sunt în off-shore sau în alte jurisdicţii, încearcă să le legalizeze, să le aducă aici, în Republica Moldova, iar ulterior să-și asigure protecția afacerilor, prin pârghiile de control politic asupra instituţiilor statului. Atâta timp cât investigarea fraudelor bancare nu este finalizată nici pe plan intern, nici pe cel extern, este total contraindicat oricăror guvernări să aplice astfel de amnistie, cu atât mai mult guvernărilor asupra cărora planează anumite suspiciuni de implicare în această fraudare din sistemul bancar.
Totodată, având în vedere poziţiile expuse şi de către partenerii de dezvoltare, autorii trebuie să retragă din Parlament acest proiect de „amnistie” ca fiind conceptual contrar acordurilor şi angajamentelor financiare avute cu FMI, Banca Mondială, Uniunea Europeană.
REACȚII
Apel al 30 de ONG-uri, 12 decembrie 2016: „Legalizează ilegalităţi şi compromit eforturile de combatere a corupţiei”
„Aceste proiecte prevăd „liberalizarea capitalului”, adică exonerarea de orice răspundere a persoanelor fizice şi juridice care nu şi-au declarat proprietăţile în schimbul declarării acestora până la 15 aprilie 2017 şi plăţii în favoarea statului a 2% din valoarea averii nedeclarate. Proiectele mai introduc interdicţia de sancţionare a funcţionarilor publici pentru nedeclararea acestor averi.
Reacţia societății civile este determinată de sensibilitatea și dualitatea proiectelor, abordarea insuficientă a subiectului și, mod deosebit, impactul acestora asupra societății. Pe lângă efectele reflectate în notele informative, care nu sunt bazate pe evidențe și nu prezintă impactul economic, administrativ și fiscal, organizațiile neguvernamentale constată cu profundă îngrijorare că aceste iniţiative vor duce la o amnistiere totală a persoanelor care și-au însușit averi în mod ilegal, în special pentru funcționarii publici.
Prin adoptarea proiectelor respective, va deveni imposibilă tragerea la răspundere a persoanelor juridice şi fizice, în special a demnitarilor publici, care nu au declarat sau au declarat la valori reduse averea. Pe de altă parte, această iniţiativă reduce la zero eficienţa Pachetului de integritate votat de Parlament cu doar câteva luni în urmă şi raportat de autorităţi ca fiind un mare succes în combaterea corupţiei. Mai mult, aceasta va permite demnitarilor corupţi să îşi păstreze funcţiile publice şi descurajează funcţionarii şi contribuabilii oneşti. De asemenea, proiectul de lege nu conţine o justificare convingătoare.
Organizaţiile semnatare consideră inadmisibilă adoptarea proiectelor de legi nr. 451 și nr. 452, întrucât ele legalizează ilegalităţi şi compromit eforturile de combatere a corupţiei şi de edificare a unui stat de drept în Republica Moldova”.
Banca Mondială, 21 decembrie 2016: „Un șir de riscuri de integritate”
„La examinarea proiectului, am constatat un șir de riscuri de integritate, despre care am informat Guvernul la 15 decembrie 2016. De asemenea, noi am menționat că noul Pachet de integritate ar putea fi un element determinant în ceea ce privește suportul bugetar oferit de Banca Mondială pentru Moldova în viitor.
Noi continuăm dialogul cu autoritățile și ne așteptăm că noua lege nu va fi aprobată fără o revizuire semnificativă. Banca Mondială înțelege îngrijorările întemeiate ale societății civile și va continua susținerea reformelor de integritate, spre beneficiul cetățenilor de rând din Moldova”.
FMI, 22 decembrie 2016: „Piedici în lupta cu spălarea banilor și fraudele”
„Proiectul de lege, în forma curentă, ar duce la periclitarea măsurilor de combatere a corupției și ar pune piedici în lupta cu spălarea banilor și fraudele. Vom continua dialogul cu autoritățile pentru a identifica posibilitățile pentru a alinia inițiativele legislative cu obiectivele asumate în cadrul programului.
Experiența acumulată de noi arată că este extrem de dificil de elaborat conceptul unei amnistii fiscale care să se soldeze cu succes. Preferăm să explorăm posibilitățile pentru îmbunătățirea administrației fiscale, ca instrument menit să asigure o mai bună conformare fiscală și lupta cu plățile neformale”.
Buletinul informativ "Bugete fără secrete", ediția de decembrie 2016
