Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul” a desfășurat luni, 20 noiembrie, 2023, pe platforma Agenda Națională de Business, o ședință de lucru cu participarea reprezentanților asociațiilor din domeniul transportului rutier de persoane, unde au fost abordate noile modificări care se propun la Codul Transporturilor Rutiere, dintre care unele sunt în defavoarea operatorilor de transport.
Potrivit acestora, în 2014 a fost adoptat Codul Transporturilor rutiere (CTR) în scopul armonizării legislației naționale la cea europeană, iar de atunci și până în prezent, s-a reușit parțial acest lucru. Însă, alte modificări, aduse în această perioadă (mai mult de 20 la număr), au îndepărtat armonizarea legislației naționale din domeniu la cea europeană. Această tendință se atestă și în conținutul actualului proiectul de lege pentru modificarea unor acte legislative, elaborat de către Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale (MIDR), și propus spre aprobare Parlamentului. Reprezentanții asociațiilor din domeniul transportului rutier de persoane solicită să nu fie facută nici o modificare a legislației naționale din domeniu care vine în contradicție cu principiile și bunele practici europene, deoarece va avea un impact negativ.
Reprezentanții asociațiilor din domeniul transportului rutier de persoane susțin că prin noile modificări care se propun la CTR există: 1) intenția de a-i deposeda de unele rute de transport, inclusiv există riscul lichidării unor afaceri; 2) intenția de a păstra poziția dominantă a gărilor auto în raport cu transportatorii; și 3) intenția de a implementa un mecanism centralizat, care va funcționa prin sistemul de monitorizarea prin GPS și sistemul unic de vânzare a biletelor, la care să fie conectate, în mod obligatoriu, toate unitățile de transport, mecanism care nu există în nici o țară europeană. Ultima, potrivit transportatorilor, prevede crearea unei structuri artificiale monopoliste, care contravine liberei concurențe și economiei de piață.
O altă problemă semnalată de către reprezentanții asociațiilor din domeniul transportului rutier de persoane, ține de anularea intervalelor între curse la rutele internaționale, ceea ce va duce la concentrarea rutelor de transport doar la orele de vârf, iar oferta pentru alte ore nu va exista. Totodată, sosirea a câtorva autocare, care circulă pe aceeași rută, în același timp la frontieră, va crea blocaj în punctele de trecere a frontierei, deoarece acestea nu sunt pregătite să proceseze în același timp actele pasagerilor din mai multe autorcare. Astfel, pasagerii vor avea de așteptat la punctele de frontierei mult timp, deoarece autocarele vor putea să se deplaseze la aceiași oră doar până la frontieră, iar după, trecerea frontierei vor putea pleca la un interval de 40 minute – o oră. Această modificare, nu va soluționa nici o problemă, dar va crea altele noi, inclusiv ar putea fi un generator de acte de corupție. Soluția ar fi reducerea intervalului de la 60 la 30 de minute, ceea ce va permite și intrarea de noi transportatori pe piață.
Reprezentanții asociațiilor din domeniul transportului rutier de persoane, mai afirmă că multiplele propuneri ale MIDR referitoare la intervalele dintre cursele interraionale, demonstrează intenția clară de a permite deschiderea a cât mai multe curse. Inițial a propus păstrarea intervalului de 30 de minute dintre curse, cu excepția curselor care fac legătura cu localitățile din raza a 50 km de la municipiile Chișinău și Bălți. Iar textul proiectului de lege ajuns în Parlament prevede reducerea intervalului de la 30 la 15 minute pentru toate cursele interraionale, fără a se ține cont de cele aflate în tranzit. Potrivit transportatorilor, această intenție este un pericol major pentru siguranța rutieră și vine în contradicție directă cu principiile europene.
Reprezentanții asociațiilor din domeniul transportului rutier de persoane mai semnalizează că MIDR în perioada mai-iulie 2023 avea elaborat proiectul de lege într-o altă redacție care prevedea transpunerea principiilor europeană în legislația națională; care garanta cel puțin o cursă regulată funcțională pentru fiecare localitate; avea prevăzute mecanisme de adaptare a programelor de transport la necesitățile populației; păstrau intervalele obligatorii de 30 de minute, excepție doar în localitățile unde cererea este mai mare; permitea deschiderea de curse fără a ține cont de intervale, cu mecanisme specifice de atribuire, care să diminueze impactul negativ asupra siguranței rutiere. MIDR a exclus prevederile, nu a luat în considerare practica europeană care prevede analiza fluxului de călători ca pilon în formarea programelor de transport și a întrodus norme cu scopul creării mecanismelor de preluare a afacerilor prin permiterea lansării de noi curse înaintea celor existente, cu un interval de 3-5 minute (în cazul curselor tranzit). MIDR acționează în contradicție. Pe de o parte, a instituit moratoriu la modificarea programelor de transport, iar pe de altă parte, în AIR și Nota informativă a proiectului, semnalează ca problemă numărul excesiv de curse, iar proiectul de lege conține prevederi care va da naștere la un număr și mai mare de curse regulate. Transportatorii susțin că abrogarea art. 40 din CTR, împreună cu reducerea intervalelor la cursele interraionale, instituirea moratoriului la modificarea programelor de transport, constituie mecanismele care țintesc preluarea afacerilor.
Îmbarcarea și debarcarea pasagerilor va fi și ea problemă în urma noilor modificări care se propun la CTR, mai menționează reprezentanții asociațiilor din domeniul transportului rutier de persoane. Pasagerul va fi nevoit să urce în transportul public interraional doar de la autogară, iar cel care urcă dintr-un sat, din afara Chișinălui, către Chișinău va fi obligat să ajungă strict la gara auto, dar nu va putea coborâ eventual la intrarea în orașul Chișinău, acolo unde poate își are serviciul. Mecanismul propus de către MIDR, de a nu permite îmbarcarea pasagerilor și din stațiile publice, va fi nelucrativ, birocratic, nu în beneficiul pasagerului, dar va permite consolidarea poziției dominante a gărilor auto.
Oleg Alexa, președinte al Asociației Patronale a Operatorilor de Transport Auto: „În Nota informativă a proiectului de lege pentru modificarea unor acte legislative, ceea ce este acum în Parlament, se spune că nu sunt modificări de armonizare a legislației naționale la cea europeană. Totodată, unele modificări contravin normelor europene. După 9 ani de la adoptarea Codului, după ce avem statut de candidat, avem decizia să se accepte condițiile negocierilor de aderare la UE, se vine cu o Notă informativă și se spune că deocamdată nu armonizăm legislația națională la acquis comunitar. Modificarea Codului nu poate să aibă loc fără să se țină cont de legislația europeană. Însăși Codul a apărut ca o necesitate de adaptare la legislația europeană. Aceste modificări ale Codului nu au fost consultate cu noi. Cu noi a fost consultat alt text al Codului. Nu este clar motivul care a stat la baza acestor modificări legislative, atât timp cât Republica Moldova are niște obligații în procesul de aderare la UE”.
Eugen Dațco, director executiv al Uniunii Transportatorilor și Drumarilor din Republica Moldova: „Prin aceste modificări care se propun la Cod, se înrăutățesc condițiile de activitate ale agentului economic care activează în domeniu. Din 2014 și până în prezent, au fost efectuate 22 de modificări ale Codului și majoritatea au înrăutățit condițiile de activitate ale transportatorilor. De fiecare dată normele europene s-au exclus și majoritatea modificărilor efectuate au avut loc fără a consulta asociațiile din domeniul transportului. S-au efectuat în defavoarea transportatorilor”.
Anatolie Muntean, director executiv al Asociației Patronale a Profesioniștilor din Transporturi „Transportatorul”: „Transportăm 80% din populație care are capacitatea de plată redusă și suntem învinuiți că prestăm servicii de proastă calitate, că nu modernizăm unitățile de transport. Cum să modernizăm dacă salarii sunt cele mai mici la nivel regional, șoferii pleacă și lucrează în UE, deoarece au salarii mai bune. Avem costuri de întreținere similare cu cele europene privind serviciile de transport prestate, dar tarifele sunt de 10-15 ori mai mici. În tarif este indicat că 15 mii de euro să coste o unitate de transport. Cu așa bani cumperi un transport 20 de ani vechime. Despre ce servicii de calitate și siguranță pasagerilor putem vorbi”.
Veaceslav Ioniță: „IDIS „Viitorul” este o organizație non profit și ne străduim să nu facem partizanat politic, dar întotdeauna am înțeles îngrijorările mediului de afaceri. Suntem pentru respectarea interesului cetățeanului, protejarea consumatorului și a interesului mediului de afaceri. Fără mediu de afaceri nu poți face economie. Noi suntem pentru libera concurență, neigerința statului în economie și suntem pentru inițiativa privată. Atunci când unule dintre aceste trei elemente este violat, noi considerăm că trebuie să ne implicăm. Sectorul transporturilor este unul dintre cele mai importante ramuri ale economiei naționale, care a suferit în pandemia din 2020. Nu a avut atenția și susținerea necesară din partea statului când exportul de servicii de transport a scăzut de la 450 de milioane de USD la 250 de milioane de USD. Volumul serviciilor de transport intern prestate a scăzut de la 100% la 5%. Acum, această ramură își revine de după criza pandemică, iar atunci când ceea ce se mai mișcă în țară, Guvernul întotdeauna este interesat să intervină. Unul dintre cele mai importante sectoare ale economiei – transportul, care își revine încet, i se impun noi șocuri”.
--------------------------------
Agenda Națională de Business (ANB) a fost creată la inițiativa Institutului pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, care a pledat și a promovat în toți ani săi de existență, principiile economiei de piață, libera concurență și consensului social, factori esențiali în creșterea completivității companiilor locale, fapt ce contribuie esențial la consolidarea democrației în Republica Moldova și sunt pilonii pe care se construiește bunăstarea și liajul social din societate.
În vederea atingerii acestui deziderat, de mai bine de 15 ani a creat și promovat și mediat dialogul între mediul de afaceri și autoritățile publice de toate nivelurile. O voce puternică a mediul de afaceri poate fi doar atunci când această voce este reprezentativă și consolidată. Pentru aceasta, cu efortul a peste 40 de asociații de business din Republica Moldova, care reprezintă mai bine de 90% din economia națională, a fost creată această platformă națională de dialog.
Prin intermediul ANB, mediul de afaceri din Republica Moldova își promovează și își apără interesele, printr-un dialog civilizat cu organele statului. Totodată, ANB este un partener al statului în lupta sa cu corupția și eliminarea barierelor inutile în domeniul afacerilor. Crearea unui climat economic favorabil, dezvoltarea unui mediu concurențial, sunt prioritățile atât ale mediului de afaceri cât și ale autorităților statului.
ANB a fost lansată în decembrie 2007, când șase cele mai influente asociații de business s-au întâlnit cu experții IDIS „Viitorul” și cu misiunea Centrului International pentru Întreprinderi Private (CIPE). A două ANB a fost creată în 2009, reprezentând deja viziunile a 15 asociații de afaceri și camere de comerț și industrie. În 2012, ANB reprezenta deja 30 de asociații de business. Din 2015, reprezintă mai mult de 35 de asociații și filiale ale Camerei de Comerț și Industrie a Republicii Moldova. Tot în 2015, cu suportul logistic a CCI, sub coordonarea IDIS „Viitorul”, a fost creată Agenda Locală de Business (ALB), având ca scop identificarea și propunerea soluțiilor orientate spre dinamizarea creșterii economice la nivel local.
IDIS „Viitorul” este un think tank independent, înființat în 1993, care combină cercetarea socială, politică și economică cu componente solide de advocacy. Instituția realizează cercetări aplicate de monitorizare pe mai multe domenii: economie, politica socială, politicile UE, dezvoltarea regională, dar și riscurile de securitate și de politică externă.
Urmărește-ne pe Facebook - https://www.facebook.com/IDISViitorul ;
Abonează-te la canalul nostru de Telegram - https://t.me/idis93 ;
Vizionează-ne pe canalul nostru de Youtube.
agendanationaladebusiness@gmail.com
www.facebook.com/AgendaNationaladeBusiness
anb.viitorul.org
