Reprezentanți ai mediului de afaceri, ai autorităților și ai instituțiilor de stat s-au reunit la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, unde au discutat pe platforma Agendei Naționale de Business, despre situația din domeniul turismului.
La dezbateri au fost prezenți
directorul executiv al ANTRIM, Natalia Țurcanu
coordonatoarea de programe ANTRIM, Ina Gladii
directorul Eco Resort Butuceni, Anatolie Botnaru
managerul pensiunii turistice EcoVila, Iurie Vîlcov
managerul general al Hotelului Regency, Sergiu Cebotari
reprezentantul ANB, președintele APPA Ungheni, Edvard Bulgac
coordonatoarea de proiect de la IDIS Viitorul, Ana Znaceni
secretarul de stat din Ministerul Culturii, Andrei Chistol
directorul general al Agenției de Investiții, Stelian Manic
reprezentantul direcției Economie, Comerț și Turism a CMC, Irina Popa
directorul general al Muzeului de Etnografie și Istorie, Petru Vicol
Dezbaterea a fost moderată de experții ANB / IDIS ”Viitorul”, Igor Munteanu și Veaceslav Ioniță.
Reprezentanții mediului de afaceri au vorbit despre impactul devastator pe care pandemia de COVID-19 l-a avut asupra business-ului, prin pierderea turiștilor și plecarea angajaților. De altfel, lipsa personalului calificat este o problemă cu care se confruntă în continuare, mulți dintre cei care au părăsit sectorul în perioada pandemiei au plecat din țară sau activează în alte domenii ale economiei. Soluția ar fi instruirea de specialiști în învățământul de stat și promovarea învățământului profesional dual.
Agenții economici au ridicat și problema lipsei de predictibilitate în domeniul fiscal și nevoia reducerii cotei TVA și a taxelor locale pentru turism, așa cum este și în alte țări din lume. Un alt capitol important a fost cel al investițiilor în infrastructură, știut fiind că nu doar serviciile de calitate oferite, dar și o infrastructură bine pusă la punct – de transport, căi de acces, igienă, sănătate și siguranță – îi atrag pe turiști și îi fac să revină. De asemenea, s-a discutat despre obstacolele legislative care împiedică dezvoltarea agroturismului. Ar fi nevoie de o abordare fiscală separată pentru pensiunile agroturistice mici, similară cu cea a gospodăriilor țărănești.
S-a discutat și despre nevoia unei colaborări mai strânse între instituțiile culturale de stat și agențiile de turism, pentru integrarea patrimoniului cultural în circuitul economic, prin organizarea traseelor turistice care să includă și vizitarea unor obiective de genul muzeelor. Toate acestea, coroborate cu investiții în renovarea, îmbunătățirea și dezvoltarea patrimoniului cultural.
Participanții la dezbatere au subliniat nevoia implicării statului pentru a prezenta Moldova ca destinație turistică unde sunt servicii de calitate, cu mâncare bună, tradiții specifice și peisaje frumoase.
Una dintre concluziile discuțiilor a fost că turiștii, în special cei străini, apreciază turismul eco, iar o modalitate de a-i atrage o constituie promovarea turismului transfrontalier – posibilitatea vizitării mai multor țări în cadrul aceluiași traseu turistic.
Și pentru că oamenii preferă din ce în ce mai mult să își organizeze singuri concediile, fără să mai apeleze la agenții, digitalizarea este esențială: ei pot găsi astfel cazare, localuri și obiective turistice deja pregătite pentru ei.
O propunere formulată la dezbatere a fost legată de posibilitatea organizării periodice de excursii în țară din bugetul școlilor, pentru ca elevii să își cunoască mai bine țara, să se familiarizeze cu meșteșugurile tradiționale, să învețe lucruri noi și să viziteze obiective turistice.
Propunerile formulate de participanții la dezbatere vor fi transmise reprezentanților autorităților. Dezbaterea publică s-a desfășurat sub sloganul ”Economie fără monopoluri, libertate fără privilegii”.
