La doi ani și jumătate de la declanșarea pandemiei de COVID-19, autoritățile din domeniul sănătății nu au aplicat nimic din lecțiile învățate, iar dacă ne vom confrunta cu o altă pandemie pe viitor, autoritățile vor face aceleași greșeli și vor avea aceleași probleme, este semnalul de alarmă tras de participanții la dezbaterea organizată de IDIS „Viitorul” pe platforma Agendei Naționale de Business. Sistemul de sănătate nu este mai pregătit acum decât era în 2020, când specialiștii în sănătate publică au fost dați la o parte, iar procesul de decizie a fost politizat, au remarcat experții în sănătate publică. Problemele au apărut din cauza protocoalelor diferite aplicate la nivelul asistenței medicale primare și în spitale, iar confuzia privind modul de acțiune a avut efecte negative asupra activității de combatere a pandemiei. În lipsa specialiștilor în epidemiologie, personalul medical de alte specializări a fost nevoit să se adapteze din mers să lucreze cu bolnavi de COVID-19, în timp ce spitalele dedicate bolilor infecțioase nu aveau nici măcar secții de terapie intensivă, cum nu au nici în prezent. Haosul și confuzia au fost un teren propice pentru dezinformare iar lipsa de coerență a mesajelor transmise la nivel național și internațional – chiar și de instituții cu atribuții în sănătatea publică - au afectat eforturile de combatere a pandemiei. În Republica Moldova, implicarea actorilor politici în probleme ce țin de sănătatea populației – în campania de vaccinare anti-COVID-19 de exemplu, prin transmiterea de mesaje false sau prin substituirea competențelor medicilor - a afectat și mai mult eforturile personalului medical și mesajele transmise de specialiști. Criza medicală a fost dublată de criza de comunicare, ceea ce a dus la transmiterea defectuoasă a mesajelor destinate populației. La asta a contribuit și lipsa oricăror campanii de combatere a știrilor false sau a dezinformărilor. Efectele
negative s-au răsfrânt și asupra altor campanii de vaccinare, astfel că nivelul de vaccinare generală va scădea, mai ales la copii. A fost discutată și lipsa medicilor și asistentelor medicale din instituțiile de învățământ, în condițiile în care pericolul reprezentat de maladiile transmisibile este foarte mare, iar apariția unei noi pandemii nu este exclusă. Participanții la discuții au subliniat necesitatea adoptării unei strategii în sănătate pe termen mediu și lung, în care să se țină cont de regionalizarea spitalelor și de importanța prevenției pentru asigurarea sănătății publice și a reducerii cheltuielilor pentru tratarea bolilor care puteau fi depistate din timp.
În privința educației, pentru învățământul preuniversitar, trecerea la sistemul de învățământ la distanță și apoi la cel online a afectat pregătirea elevilor. La început, erau elevi și profesori care nici măcar nu aveau dispozitivele necesare sau nu știau să le folosească, iar alții nu aveau nici măcar acces la internet. Pentru învățământul universitar, însă, criza sanitară a avut și efecte benefice, lecțiile au devenit mai utile, mai informative, ședințele online au devenit norma, iar interacțiunea profesorilor cu studenții a crescut.
La dezbateri au fost prezenți:
NICOLAE FURTUNĂ – șef de direcție ANSP
RODICA GRAMMA, conferențiar universitar, expert în management și legislație în sănătate
ION MARINA, neurochirurg, Institutul de Medicină Urgentă
ANA NICULIȚĂ, expert în economie și management în sănătate
ADRIANA CAZACU, secretar de stat, Ministerul Educației și Cercetării
Dezbaterea a fost moderată de experții ANB / IDIS ”Viitorul”, Igor Munteanu și Veaceslav Ioniță.
