Agenda Națională de Business (ANB), platformă care reunește circa 40 de asociații ale antreprenorilor din R. Moldova, va organiza, începând de miercuri, 19 octombrie curent, dezbateri electorale pe teme economice cu candidații la funcția de președinte al R. Moldova.
Dezbaterile vor avea loc în cinci orașe – Edineț, Bălți, Comrat, Cahul și Chișinău, iar candidații la Președinție vor sta față în față cu reprezentanții mediului de afaceri din aceste regiuni.
Un interviu la acest subiect a acordat pentru Radio „Europa Liberă” Ion Butmalai, consultant la Agenda Națională de Business:
Europa Liberă: Puţină economie astăzi, pentru că se apropie prezidenţialele, iar subiectele economice, ca de obicei, lipsesc practic din dezbaterile publice. Înţeleg că există o instituţie care s-a gândit să-i aducă pe pretendenţii la funcţia de şef de stat în faţa oamenilor de afaceri şi, prin asta, să-i facă să vorbească despre programele lor economice. IDIS „Viitorul” este organizaţia despre care vorbim.
De ce IDIS „Viitorul” a simţit nevoia unor astfel de dezbateri pe teme economice cu candidații la Președinție într-un moment în care, trebuie să recunoaştem, doar despre economie nu se discută în spaţiul public?
Ion Butmalai: În principiu, IDIS „Viitorul”, prin platforma ANB, organizează dialogul public-privat între mediul de afaceri și autoritățile publice de opt ani de zile. Am considerat că alegerile prezidențiale sunt un prilej foarte bun pentru a ridica din nou aceleași întrebări care au rămas nesoluționate în urma a opt ani de activitate a Agendei Naţionale de Business. Și ar fi foarte bine ca autoritățile publice centrale, precum e Guvernul, Parlamentul și Președintele, să aibă o agendă economică în baza căreia mediul de afaceri să se simtă cu mult mai bine, să se dezvolte și, de ce nu, să contribuie la dezvoltarea țării.
Europa Liberă: Despre ce întrebări nesoluționate timp de opt ani de zile vorbim în primul rând?
Ion Butmalai: Ele sunt foarte multe, dar aș vrea să vorbesc despre doar două. La Agenda Naţională de Business am avut două priorități mari care în principiu au rămas în mare parte încă nesoluționate - este vorba de administrarea fiscală și administrarea vamală. Fiindcă, dacă e să vorbim despre alte probleme, precum dreptul de proprietate, regulile nu sunt clare pentru toți, nu este transparență în luarea deciziilor, atunci cred că autoritățile publice centrale au de lucru foarte mult.
Totuși, businessul în ziua de azi, iar asta au relevat focus-grupurile pe care le-am organizat în cinci orașe din Republica Moldova, se confruntă astăzi cu patru probleme foarte mari.
Una dintre aceste probleme este că deciziile politice sau mediul politic intervine foarte des în mediul de afaceri și schimbă regulile de joc în timpul jocului și un om de afaceri nu-și poate planifica foarte bine activitatea, nemaivorbind de un termen mediu de 5-10 ani. În Republica Moldova, oamenii de afaceri lucrează cu planuri pe un an, ceea ce nu este bine, pentru ca astfel ei nu-și pot dezvolta o afacere durabilă.
O a două problemă foarte mare identificată este că politicile publice nu sunt focusate pe dezvoltarea mediului de afaceri, pe dezvoltarea unui comerț durabil, a unor exporturi mai energice. De aceea, foarte multe întreprinderi nu mai sunt active sau, dacă sunt, lucrează cu volume foarte mici. Iar un trend recent descoperit este că foarte mulți din oamenii care doreau să lucreze „pe curat”, să plătească impozite, să contribuie la dezvoltarea bugetului național, acum nu o mai fac și pleacă în zona gri a economiei.
O a treia problemă este migrația masivă a amândurora - a populației și a clienților oamenilor de afaceri. Deci, oamenii de afaceri nu mai au cui să vândă producția lor sau nu mai au cui să presteze serviciile pe care le prestau înainte.
Și a patra problemă este corupția masivă, aș spune mai corect corupția sistemică, din cauza căreia mediul de afaceri suportă cheltuieli în plus pe care trebuie cumva să și le recupereze, de aceea vedem uneori niște prețuri exagerate la produsele de pe rafturile magazinurilor și asta e o problemă foarte mare, care afectează în primul rând consumatorul și nu mediul de afaceri. Dar, totodată, mediul de afaceri se simte vulnerabil în fața autorităților statului, fiindcă nu se poate apăra din cauza corupției.
Europa Liberă: Dle Butmalai, ați invitat candidații la funcția de șef de stat să vorbească despre aceste probleme și asta e minunat. Numai că ce pârghii reale poate avea un președinte pentru a soluționa problemele economice? Nu este el mai curând un personaj decorativ într-un peisaj economic?
Ion Butmalai: Dacă sincer, ne-am pus și noi întrebările acestea: ce poate face un președinte al țării într-o republică parlamentară în care are niște atribuții limitate? Am găsit răspuns foarte simplu. Deci, președintele reprezintă garantul suveranității și independenții Republicii Moldova, care este totodată persoana responsabilă de securitatea națională a țării. Însă, dacă e să analizăm ce înseamnă o securitatea națională a țării, putem să ajungem răspunsul că fără o economie puternică, fără o țară în care corupția nu există, fără o țară în care cetățenii nu sunt apărați și nu li se respectă drepturile lor constituționale, nu putem vorbi despre o țară care este independentă în totalitate și nu putem vorbi despre o țară care este sigură.
De aceea, am considerat că președintele, prin pârghiile pe care le are fiind garantul securității naționale, își poate face o agendă economică care să o promoveze la Parlament și la Guvern. Totodată, el are dreptul de inițiativă legislativă, ceea ce este foarte important, pentru ca el poate fi prezent la orice ședință în aceste instituții, deci poate promova prioritățile mediului de afaceri, poate deveni portavoce a businessului și poate contribui la dezvoltarea economică a țări, chiar dacă are aceste atribuții limitate.
Europa Liberă: Ce intenţionaţi concret, de fapt, să faceţi, dle Butmalai? Cum planificaţi să-i determinaţi pe candidaţi să-și facă această agendă de business, din discuțiile cu businessul?
Ion Butmalai: Noi, în principiu, am transmis deja invitații la toți candidații la funcția de președinte. Așteptăm de la ei răspunsuri dacă doresc să participe în cadrul dezbaterilor. Formatul va fi unul foarte simplu, va fi un format de dezbateri pe trei subiecte-cheie - primul subiect este crearea locurilor de muncă, al doilea subiect este dezvoltarea mediului de afaceri și al treilea subiect este lupta împotriva corupției. Vom aștepta să vedem care candidați vor dori să participe. Vom avea în curând patru dezbateri regionale mari în orașul Cahul, Edineț, Bălți și Comrat, iar în data de 25 octombrie vom avea dezbateri la Chișinău împreună cu candidații care vor accepta, ca ulterior în turul doi al dezbaterilor să organizăm dezbaterile între candidații care au ieșit în acest tur.
Europa Liberă: Pe ce public mizați și cum acest public va putea audia, viziona aceste mese rotunde, dezbateri sau cum le numiți?
Ion Butmalai: Grupurile de referință pe care vom încerca noi să le aducem în cadrul acestor dezbateri sunt, desigur, reprezentanții mediului de afaceri, societatea civilă, comunitatea de experți, mass-media locală și mass-media națională și, de ce nu, mediul academic și studenții. Deci, vom încerca să atragem cât mai multe persoane în cadrul acestor dezbateri.
