Transparența în procesul decizional - respectarea legii 239
ANB consideră ca respectarea principiilor de transparență în procesul decizional, dar și a principiilor de paritate în cadrul dialogului public-privat, extrem de important pentru dezvoltarea economică a țării, dar și democratizarea țării. Cu toate că RM se bucură de existența unui cadru normativ generos, adeseori observăm că anumite proceduri nu sunt respectate în activitățile legislativului, în special în ceea ce privește amendarea legislației, consultarea proiectelor de lege cu toți actorii interesați, nu se respectă termenele de examinare, ceea ce-și trage uneori originile din interesul îngust sau chiar din reaua voință a unor deputați.
Printre problemele legate de lacunele în cadrul de reglementare pot fi numite:
- Reglementările privind asigurarea transparenţei în procesul decizional parlamentar sunt conţinute în mai multe acte normative
- Lipsește controlul din partea Parlamentului asupra respectării și eficienței funcționării Legii privind transparența în procesul decizional 239/2008.
- Cadrul legal național nu conține norme clare și detaliate privind mecanismele de control și sancțiune pentru nerespectarea transparenței decizionale.
În anul 2016, ANB a organizat o audiere publică pe marginea aceastui subiect, iar la final a editat un raport sinteza consistent cu o serie de propuneri orientate spre îmbunătățirea transparenței decizionale la nivel de Parlament. Acest raport sinteza a fost transmis autoritaților centrale, și în special Parlamentului.
Una din gravele probleme pe care comunitatea de afaceri le vociferează este lipsa de transparență în actul de guvernare. Chiar dacă cadrul legislativ este destul de divers ce ține de procesul decizional, acest cadru este deseori încălcat de autoritățile statului. Comunitatea de afaceri nu de puține ori a atenționat opinia publică că marea majoritate a consultărilor publice pe marginea unor proiecte de legi importante care în sine reglementeazaă mediul de afaceri precum legea bugetului, politica fiscală și vamală, au un caracter pur formal, iar propunerile businessului nu sunt luat în calcul.
Mai mult ca atât, din cauza crizelor politice, începind cu anul 2014, Republica Moldova a început anul bugetar fară o lege a bugetului, iar legile asumate de către Guvern nu includea practic nicio propunere din partea businessului. Cu toate că la nivel de Guvern, în cadrul comisiilor tripartite, consiliul economic și alte comisii de profil se atestă un dialog. iar o parte din propuneri sunt acceptate de Guvern, atunci când aceste proiecte de legi ajung la Parlament lipsa de transparență si factorul politic influențează negativ calitatea legilor.
Un exemplu de lipsă de transparență și influența politică poate fi modul în care a fost aprobat Codul transportului care dupa 60 de foi cu comentarii trimise de către asociația de business din sector, codul a fost aprobat cu un text total diferit decât cel discutat la nivel de Guvern.
Ca raspuns din partea autoritaților pe marginea raportului sinteza primit, Parlamentul cu suportul donatorilor străini au inițiat o reforma amplă a Regulemntului intern de funcționare a Parlamentului, aplicând principiul de open government. Mai mult ca atât, a fost formată o comisie din reprezentanți ai societații civile care vor discuta și propune Parlamentului modificarile necesare care trebuiesc întreprinse pentru a îmbunătăți transparența decizională si ar consolida procesul decizional.
A fost adoptat Regulamentul cu privire la procedurile de consultare publica cu societatea civilă în procesul decizional, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.967 din 9.08.2016. Acesta a înlocuit Hotărârea Guvernului nr.96 din 16.02.2010 cu privire la acțiunile de implementare a legii nr.239 din 13 noiembrie 2008 privind transparența în procesul decizional. Regulamentul menționat a îmbunătățit și clarificat procedurile prin care se asigură transparența în procesul de elaborare și adoptare a deciziilor.
La fel, în Parlament a fost examinat proiectul legii cu privire la actele normative. Acesta are ca scop îmbunătățirea procesului de creație legislativă și procesului elaborare a actelor normative, inclusiv sub aspectul asigurării transparenței. Nu este cunoscut când acest proiect va deveni lege, însă, odată cu intrarea lui în vigoare, vor fi abrogate legea nr.780 din 27.12.2001 privind actele legislative și legea nr.317 din 18.07.2003 privind actele normative ale Guvernului și ale altor autorități ale administrației publice centrale și locale.
A fost adoptat Regulamentul cu privire la procedurile de consultare publica cu societatea civilă în procesul decizional, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.967 din 9.08.2016. Acesta a înlocuit Hotărârea Guvernului nr.96 din 16.02.2010 cu privire la acțiunile de implementare a legii nr.239 din 13 noiembrie 2008 privind transparența în procesul decizional. Regulamentul menționat a îmbunătățit și clarificat procedurile prin care se asigură transparența în procesul de elaborare și adoptare a deciziilor.
La fel, în Parlament a fost examinat proiectul legii cu privire la actele normative. Acesta are ca scop îmbunătățirea procesului de creație legislativă și procesului elaborare a actelor normative, inclusiv sub aspectul asigurării transparenței. Nu este cunoscut când acest proiect va deveni lege, însă, odată cu intrarea lui în vigoare, vor fi abrogate legea nr.780 din 27.12.2001 privind actele legislative și legea nr.317 din 18.07.2003 privind actele normative ale Guvernului și ale altor autorități ale administrației publice centrale și locale.
