Oamenii de afaceri din regiunea de Nord a Republicii Moldova se plâng de lipsa de comunicare cu autoritățile publice. Achiziții publice desfășurate cu anumite interese, legile care funcționează doar pe hârtie, concurență neloială ori faptul că autoritățile centrale nu iau în considerare propunerile businessului. Sunt doar câteva dintre problemele expuse pe 17 octombrie în municipiul Bălți la masa rotundă „Guvernare transparentă și incluzivă: participarea mediului de afaceri la dialogul cu autoritățile publice”. Evenimentul face parte dintr-o serie de mese rotunde organizate la nivel național, al căror scop este să faciliteze crearea unui dialog constructiv între autoritățile publice și mediul de afaceri.
„Cea mai mare problemă este lipsa unei comunicări civilizate între mediul de afaceri și autoritățile publice și între autoritățile centrale și cele locale. La noi în țară nu există discuții, iar această lipsă de comunicare produce costuri mari. Pe de altă parte, businessul nu vine cu recomandări, nu sunt destul de insistenți și nu prea vor să participe în procesul decizional pentru că pot să se înțelege până la urmă prin cumetri sau cadouri să rezolve problema. Totuși, anumite lucruri încep să se schimbe, iar oamenii de afaceri încep să-și vocifereze problemele”, este de părere economistul Veaceslav Ioniță.
„Instabilitatea politică dă peste cap toate ideile oamenilor de afaceri. În lege totul este frumos, dar realitatea e altfel. Producătorul local nu are susținere din partea statului, iar propunerile oamenilor de afaceri nu sunt luate în considerare. Ne dorim o platformă de comunicare cu autoritățile”, susține Galina Codița, director CCI, filiala Bălți.
„Cele relatate de oamenii de afaceri din toate regiunile țării ne indică că legea privind transparența în procesul decizional necesită a fi îmbunătățită cu instrumente legale care ar asigura un dialog real și continuu între autoritățile publice centrale, inclusiv locale, și business, cu informarea, implicarea și consultarea obligatorie a sectorului privat în procesul de luare a deciziilor care îi poate afecta”, recomandă Viorel Pîrvan, jurist în cadrul Centrului de Antreprenoriat și Politici Economice (CAPE).
Potrivit reprezentanților mediului de afaceri prezenți, sistemul electronic de achiziții publice urmărește anumite interese pentru obiectele mari, antreprenorii sunt priviți ca dușmani ai poporului, iar oamenii de afaceri doresc să se asocieze.
„Serviciul MTender nu funcționează. Cu 15-20 de minute înainte de încheierea licitației documentele se blochează, iar dacă telefonezi la cei responsabili de serviciu ți se reproșează că nu i-ai prevenit. Și acest lucru se întâmplă mai ales la obiectele mari de mai mult de 3 mln. lei, unde există unele interese”, povestește Carolina Babii, directoarea unui întreprinderi din municipiul Bălți.
Iar Ana Hadîrcă, antreprenor în construcții din raionul Sîngerei relatează: „Am fi dorit ca în anunțul pentru achizițiile publice să în construcții să nu fie indicată suma achiziției, deoarece agenții economici care participă se străduie să scadă prețul cu 30 – 40%. Drept consecință, agenții economici lucrează aproape fără profit, iar calitatea construcției are de suferit. Atunci când prezentăm această ofertă scăzută ni se spune că putem achita muncitorilor în construcții salariul minim, iar când vine Inspecția Muncii ne spun că nu putem să achităm mai puțin decât salariul mediu pe economie”.
La cele expuse, Ion Gologan de la CET Nord spune că prețul la achizițiile publice pe care le desfășoară compania nu se afișează, deoarece acest lucru poate afecta calitatea, iar calitatea lucrărilor și a bunurilor poate fi afectată, necesitând ulterior cheltuieli ridicate.
„Doar prin consolidare și informare corectă vom izbuti. Noi singuri nu putem face nimic. Venim cu inițiativă, dar există totuși concurența asta neloială între antreprenori. Așteptăm deschidere din teritoriu. Autoritățile publice trebuie să ne susțină ca să ne unească și doar atunci când vom fi uniți, cu toții vom avea de câștigat. Oamenii de afaceri trebuie încurajați și motivați. Haideți să ne consolidăm. Haideți să ne unim!”, îndeamnă Zinaida Cebanaș, agent economic în comerț din raionul Rîșcani.
„Noi parcă suntem dușmani ai poporului. În Moldova nu există comunicare la nici un nivel și există impresia că legile sunt făcute de cei care nu cunosc realitatea. Lumea trebuie să fie cinstită, onestă și să comunice unii cu alții”, zice Radia Pogor, director SRL din orașul Fălești.
La rândul lor, autoritățile publice locale susțin că mențin dialogul cu antreprenorii și încearcă să-i motiveze să se asocieze. „Am identificat în raion antreprenori care vor să creeze asociații, dar oricum, nu se observă deschidere de la ceilalți pentru a coopera”, spune Galina Zamurdac, vicepreședintele raionului Rîșcani.
Problemele și recomandările participanților la masa rotundă „Guvernare transparentă și incluzivă: participarea mediului de afaceri la dialogul cu autoritățile publice” urmează a fi examinate și incluse într-o notă de poziție din partea mediului de afaceri, înaintată ulterior noului Guvern.
.............
Agenda Naţională de Business din Moldova (ANB) reprezintă o platformă comună a 32 de asociaţii de business şi Camere de Comerţ, creată în noiembrie 2007, reunită în cadrul reţelei cu scopul de a influenţa politicile şi practicile autorităţilor publice din domeniul reglementării activităţii de afaceri.
