”Zonele Economice Libere nu se închid” a dat asigurări deputatul Radu Marian, vicepreședintele Comisiei Economie a Parlamentului

economie admin

”Zonele Economice Libere nu vor fi închise” este mesajul transmis de deputatul Radu Marian, vicepreședintele Comisiei Economie a Parlamentului la dezbaterea ”Instrumente de atragere a investițiilor străine în contextul crizei regionale: Zonele Economice Libere” organizată marți 5 aprilie de IDIS „Viitorul” pe platforma Agendei Naționale de Business.

La discuții au participat experții IDIS „Viitorul” Igor Munteanu și Veaceslav Ioniță, administratorii ZEL Bălți, ZEL Ungheni, ZEL Tvardița și ZEL Valkaneș, vicepreședintele Comisiei Economie a Parlamentului, deputatul Radu Marian, expertul ministerului Economiei, Eduard Țugui, reprezentantul Delegației UE în Moldova, Vasile Plămădeală și președintele APPA Ungheni, Eduard Bulgac.

Expertul în politici publice al IDIS „Viitorul”, Igor Munteanu, a subliniat rezultatele remarcabile obținute de ZEL în ultimii 12 ani și a atras atenția la nevoia de a facilita activitatea acestora în condițiile crizei regionale.

Expertul în politici economice al ANB-IDIS „Viitorul”, Veaceslav Ioniță, a explicat rolul important al ZEL în economia țării și a vorbit despre aportul substanțial la buget: 700 de milioane de lei din impozit și alte 700 de milioane de lei venituri fiscale din salarii și din impozitele plătite în afara ZEL. Ioniță a remarcat faptul că facilitățile fiscale acordate ZEL, în jur de 10 milioane de lei anual, sunt de 2 ori mai mici decât taxa suplimentară plătită de ZEL.

În contextul zvonurilor apărute în spațiul public legate de o eventuală închidere a ZEL din țară, deputatul Radu Marian, vicepreședinte PAS și vicepreședinte al Comisiei Economie din Parlament, a spus răspicat că ZEL nu vor fi închise, că regimul actual al facilităților se menține și că, în plus, guvernarea ia în calcul extinderea acestor facilități.

Marin Ciobanu, administrator principal al ZEL Bălți, a declarat că accentul trebuie pus pe creșterea capacităților forței de muncă și a vorbit despre companiile străine care vor să investească și nu găsesc suficienți angajați calificați. Ciobanu a declarat că informațiile apărute în presă potrivit cărora din 2024 vor fi desființate ZEL sau că facilitățile acordate aduc pierderi de miliarde bugetului țării au descurajat investitorii.

Natalia Iepuraș, administrator principal ZEL Ungheni, a vorbit despre rolul principal al ZEL, cel de a deschide noi locuri de muncă și a remarcat necesitatea pregătirii forței de muncă locale. Iepuraș a dat ca exemplu cazuri de investitori care vor să deschidă afaceri și au nevoie de sute de angajați care nu se găsesc pe piața locală. În ciuda salariilor oferite și a avantajelor precum tichete de masă sau alte beneficii, cu greu se găsesc angajați, iar fluxul de personal este și el ridicat.

Veaceslav Ioniță a remarcat că în prezent, în ZEL lucrează în jur de 18.000 de oameni și mai există capacitate pentru cel puțin 2000 de angajați la nivel național. O parte dintre ei ar putea fi asigurați de refugiații ucraineni, a declarat Ioniță, care a estimat la 5.000-10.000 numărul refugiaților ucraineni apți de muncă dintre cei 60.000-70.000 care au rămas în Moldova.

Marin Ciobanu a subliniat nevoia de a atrage investiții în sectoare moderne, cu potențial de creștere și care aduc un nivel de salarizare mai ridicat, cum ar fi sectorul cercetare – dezvoltare sau inginerie. El a declarat că există interes pentru deschiderea unor astfel de întreprinderi în domeniul cercetării-dezvoltării și a cerut autorităților să se implice și să valorifice acest interes.

Avram Șavriev, administratorul principal al ZEL Tvardița, a subliniat că investițiile de un miliard de lei făcute la Tvardița au creat cel mai important hub de procesare a producției agricole din regiunea de sud a țării. Șavriev a declarat că ZEL Tvardița e deschisă să ofere locuri de muncă refugiaților ucraineni și consideră că potențialul regiunii poate fi dezvoltat dacă autoritățile adoptă politici corespunzătoare.

Mihail Șalvir, administratorul principal al ZEL Valkaneș, a declarat că pentru a atrage investitorii, ZEL trebuie să se bucure de previzibilitate și de stabilitate. El a remarcat că investitorii își fac planuri de afaceri și calcule stricte și aleg țara de destinație în funcție de facilitățile de care pot beneficia. De aceea, a spus Șalvir, e nevoie de mecanisme clare pentru atragerea și menținerea investitorilor.

Eduard Țugui, reprezentantul ministerului Economiei, a afirmat că nimeni nu vrea să închidă ZEL și că discuțiile se poartă pentru armonizarea legislației naționale la cea a Uniunii Europene, așa cum prevede Acordul de Asociere UE-Moldova, încheiat în 2014. Țugui a vorbit despre necesitarea conformării facilităților acordate cu prevederile ce vizează ajutoarele de stat. El a mai adăugat că e nevoie de măsuri tehnice care țin de legislație pentru a eficientiza activitatea ZEL.

Vasile Plămădeală, reprezentantul Delegației Uniunii Europene în Moldova, a făcut o trecere în revistă a prevederilor Acordului de Asociere și a subliniat și el faptul că nu e vorba despre închiderea ZEL, care există și în țări membre UE, ci de adaptarea legislației ZEL din Moldova la legislația europeană. El a dat ca exemplu de situație neconformă cu legislația UE importul de produse care sunt procesate în ZEL și apoi vândute pe piața internă fără plata taxelor.

Eduard Bulgac, președintele APPA Ungheni, a declarat că ZEL ar trebui să se extindă și că ar trebui să aibă prioritate investitorii care folosesc producția internă. El a arătat că agricultorii exportă materii prime, iar ulterior în țară se importă mălai și făină, când ar acestea ar putea fi produse în țară din recolta internă și exportate ulterior ca bunuri procesate.

Expertul în politici economice al ANB-IDIS „Viitorul”, Veaceslav Ioniță, a vorbit în încheiere despre nevoia de a consolida activitatea ZEL și de a identifica instrumentele necesare pentru a le face atractive pentru investitori. Un aspect important subliniat de reprezentanții ZEL și de care autoritățile trebuie să țină cont, a remarcat Ioniță, e legat de forța de muncă, în condițiile în care agenții economici caută angajați calificați, pe care nu îi găsesc pe piața locală a muncii.