Prevederile politicii bugetar-fiscale pentru anul 2024 au fost discutate de către mediul de afaceri în cadrul unei ședințe publice organizată de către Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul” pe platforma Agendei Naționale de Business. Reprezentanții mediului de afaceri au făcut propuneri și recomandări pentru documentul final al politicii bugetar-fiscale pentru anul 2024.
Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la IDIS „Viitorul”, a subliniat că documentul conține mai multe stimulentele fiscale așteptate de către societate. În principal este vorba de introducerea noțiunii de 15% din fondul salarial prin care diferite plăți, precum plățile sociale, asigurările medicale, pot fi incluse în aceste stimulente. A fost introdusă noțiunea de team-building, instruirea angajaților, astfel toate cheltuitele referitoare la creșterea performanței angajaților vor putea fi deduse de către angajatori. Este vorba și de deducerile fiscale prin care sa permis persoanelor fizice să aibă acces la primele de asigurări sociale și medicale facultative.
„Un alt lucru care mi sa părut destul de bun este că se va permite deducerea cheltuielilor creditelor ipotecare pentru prima locuință. Acest lucru, cred eu, va ușura accesul persoanelor la locuințe. Cel puțin costul creditului va scădea cu 12%. Practic, scutirea pe care o oferă Guvernul acoperă rata dobânzii la creditul accesat. Prin acest mecanism Guvernul își asumă să acopere toată rata dobânzii la bănci, iar în unele cazuri facilitatea pe care o oferă va fi mai mare decât rata dabânzii care va trebui plătită”.
Economistul a mai spus că în 2024, Guvernul ar urma să anuleze acciza pentru automobile, iar recomandarea ar fi ca să fie clar stipulat că acciza va rămâne doar în ceea ce privește automobilul ca obiect de lux. „La noi, în prezent, se accizează automobilele și iese că povara fiscală cade pe umerii oamenii care importă mașini la mâna a doua, la un preț redus, și poate să fie de câteva ori mai mare decât a celor care importau mașini noi sau scumpe. Guvernul ani la rând a căutat să rezolve problema și acum în loc de accize propune să fie TVA. Acciza va fi scoasă treptat. Recomandarea noastră este ca la automobile să fie doar TVA, iar acciza pentru automobile să fie doar acciza pentru automobilele de lux, care sunt scumpe”.
Cât privește acciza la băuturile alcoolice și la tutun, potrivit lui Veaceslav Ioniță, anul trecut s-a mărit cu 25%. Pentru următorii trei ani se propune 7% având în vedere angajamentele noastre în cadrul UE și prevederile legislației naționale privind rata inflației. „Republica Moldova, care și-a declarat adeziunea la UE, este important ca politica ei să fie sincronizată cu practicile UE în domeniul accizării. Guvernul la anumite tipuri de accize la tutunul destinat rulării în țigarete, nu planifică majorarea accizei, lucru care ar încuraja un anumit tip de consum de tutun. „Recomandarea noastră este să fie niște politici echilibrate. Să luăm anumite tendințe bune din țările UE și din țările care aspiră la UE: majorarea care se face treptată; să existe taxare pe volum, pe greutate”.
Vitalie Slanovschi, reprezentant Global Spirit, companie specializată în comerțul cu băuturi alcoolice și produse din tutun: „Ceea ce ține de majorarea accizei pentru băuturile alcoolice este prevăzut 7% doar la categoria 2205 cidru. Ceea ce ține de bere, alcool etilic salutăm mult proiectul. Nu va fi nici o majorare în următorii trei ani la băuturile tari, categoriile 2207 si 2208. Ceea ce ne va permite să creăm locuri de muncă și a face alte investiții din venituri. Majorarea din 2023 a avut un impact negativ asupra prețurilor. Am fost nevoiți să le majorăm, ceea ce a dus la căderi de vînzări”.
Nicolae Olărașu, reprezentant al Asociației Naționale pentru Turism Receptor și Intern din Republica Moldova: „Potrivit prevederilor legii Nr. 76 din 2021 avem stabilit pentru perioada stării de urgență cota TVA în mărime de 6% la produsele alimentare și la băuturi, cu excepția producției alcoolice și a serviciilor de cazare. Totodată, ținând cont de faptul că legea Nr. 212 din 2004 privind regimul stării de urgență, de asediu și de război, starea de urgență poate fi instituită pe o perioadă care nu va depăși 60 de zile. Prin urmare, ultima aprobare de prelungire a stării de urgență pentru o perioadă de 60 de zile, din 4 iunie, avem stabilită cota TVA pentru o perioadă scurtă. Considerăm imperios necesar stabilirea unor reguli în politica bugetar-fiscală pentru 2024 pentru a stabili cota TVA în mărime de 6% la produsele alimentare și la băuturi, cu excepțiile enumerate mai sus, pentru o perioadă de trei ani pentru a asigura un principiu de predictibilitate pentru mediul de afaceri dar și pentru a avea o prognoză clară a veniturilor bugetare”.
Eduard Bulgac, președinte al Asociației Patronale a Producătorilor Agricoli din Ungheni: „Se discută de mai mulți ani includerea TVA-ului la cota 0, restituirea accizei la carburanți folosiți în procesul tehnologic și scutirea impozitului pe veniturile reinvestite. Producătorii agricoli, dar și cei din industria panificației și morăritului, se confruntă cu situația în care li se oferă terenuri în arendă, li se vând la prețuri de piață, ceea ce face dificilă furnizarea produselor de primă necesitate la prețuri accesibile. Ar trebui să existe prețuri de pământ arabil, stabilite pentru terenurile sub întreprinderile din producția produselor alimentare, indiferent de locația acestora. În plus, pachetul social de asigurare medicală și ajutorul social acordat șomerilor sunt aspecte care sunt ignorate sau depășite în mod neadecvat. Este important să se acorde o atenție adecvată și să se ia măsuri pentru a ajuta acești șomeri, deoarece aceștia ar putea contribui la dezvoltarea economică a țării”.
Svetlana Slobodeanu, reprezentantă a Asociației Drumarilor Antreprenori din Moldova: „Avem o propunere de politică bugetar-fiscală predominant socială, unde se acordă facilități angajaților și permite deducerea acestor plăți angajatorului, ceea ce este lăudabil. Însă, foarte puține dintre propunerile noastre sunt luate în considerare. Este necesar să se stabilească reguli clare privind impozitarea diferențelor în evaluarea la valoarea justă a diferitelor clase de active. Ne confruntăm cu situații neplăcute când primim un tratament diferit față de practica pe care o avem de peste 25 de ani în ceea ce privește impozitarea veniturilor și deducerea cheltuielilor. Avem nevoie de ajustări și modificări ale legislației privind poluarea mediului, în special în ceea ce privește deșeurile. Business-ul se confruntă cu majorări semnificative ale acestor plăți pentru unii producători și gestionari de deșeuri, iar codul fiscal nu permite în prezent deducerea acestor plăți pentru poluarea supra normativă a mediului. Aceste plăți, deși nu sunt impozite sau taxe, sunt obligatorii reglementate de acte normative și fac parte din costurile produselor și serviciilor, influențând în final prețurile de livrare”.
Gherasim Boris, reprezentant al Asociației Drumarilor din Moldova: „Politica fiscală actuală, cu părere de rău, nu pare să acorde un accent semnificativ susținerii business-ului. Majorarea cuantumului de întârzieri în Codul Fiscal, până la 27%, este o pedeapsă enormă pentru antreprenori. În același timp, există neachitări ale TVA-ului și ale volumelor de lucrări, în special în domeniul drumurilor. Modificările propuse în Codul Fiscal referitoare la revizia tehnică ar permite unii să treacă prin aceasta fără a achita taxa rutieră, ceea ce va diminua și mai mult acumulările taxelor rutiere. În ceea ce privește licitațiile, condițiile create par a fi în defavoarea agenților economici din Republica Moldova, ceea ce ar trebui să fie schimbat pentru a sprijini antreprenorii locali. De asemenea, trebuie acordată atenție pierderilor de locuri de muncă și plecării cetățenilor în străinătate din cauza acestor probleme neglijate”.
Gheorghe Gheorghiu, directorul Asociației Naționale a Piscicultorilor din Republica Moldova: „Legea Nr. 356 din 2022, care a modificat Legea Nr. 1056 din 2000 și a eliminat plafoanele la impozitele funciare și locale, are un impact semnificativ și îngrijorător asupra antreprenorilor. Această schimbare legislativă a dat primăriilor puterea de a impune impozite exorbitante, ceea ce poate duce la distrugerea întreprinzătorilor. Un exemplu elocvent este impozitul funciar pe terenurile ocupate de obiecte acvatice. În conformitate cu Legea Nr. 1056, anexa 1 (c), cu modificările din 2022, până în anul 2022 inclusiv, acest impozit era de 115 lei/ha. Din 2023 primăriile au început să ridice acest impozit, pornind de la 200 lei/ha și ajungând până la 1450 lei/ha, ceea ce reprezintă o creștere de 12,61 ori. Situația este similară și în cazul altor impozite. Adresarea la instanță nu este o opțiune viabilă deoarece primăriile aplică aceste impozite în conformitate cu legea și au dreptul de a impune impozite chiar și de un milion de lei. Nu există un plafon impus”.
Toate propunerile expuse de mediul de afaceri privind politica bugetar-fiscală pentru anul 2024, inclusiv cele care au venit pe alte platforme de comunicare în adresa Agendei Naționale de Business, vor fi transmise autorităților.
------------------------------------------------------
Agenda Naţională de Business din Moldova (ANB) reprezintă o platformă comună a aproape 50 de asociaţii de business şi camere de comerț și industrie, creată în noiembrie 2007, cu scopul de a susține și promova interesele de dezvoltare ale sectorului privat. Scopul Agendei Naționale de Business este identificarea problemelor (priorităţilor) comune ale mediului de afaceri, reprezentat de membrii reţelei ANB, în domeniile fiscal şi vamal şi propunerea de soluţii pentru depăşirea constrângerilor identificate.
Facebook - https://www.facebook.com/AgendaNationaladeBusiness
